Tag Archives: stres

Uncategorized

CAT DE STRESAT ESTI ?

Image Leave a comment

Stress-at-work

 

A trai stresul nu este o experienta abstracta, este ceva real si care te priveste personal, iar felul in care traiesti propriul nivel de stres iti va da indicii despre felul in care vei aborda experientele din viata ta.

Stresul este daunator propriei sanatati, asa ca luandu-ti temperatura vei afla daca ai ceea ce noi numim “febra stresului” si vei afla totodata cat de serioasa este aceasta febra.

Ia o foaie de hartie si raspunde la urmatoarele intrebari :

1. Fara sa stai prea mult sa te gandesti, scrie un numar de la 1 la 10 care sa reflecte cat de stresat te-ai simtit in ultima vreme.

2. Acum noteaza toti factorii de stres care e posibil sa fi contribuit la acest nivel de stres. Aloca-le un numar intre unu si zece in functie de cat de mult stres determina evocarea fiecaruia. De exemplu: seful impune termene (7); certuri cu fiul adolescent (5); nu pot plati factura de electricitate (9); parintele mai in varsta are nevoie de spitalizare (8); trebuie sa-mi fac timp sa cumpar un cadou de nunta (3)

Lista ta poate fi mai lunga sau mai scurta – chiar si lucrurile mai putin importante pot fi stresante: sa descoperi ca nu mai ai lapte in frigider cand copiii vor cereale cu lapte la micul dejun! Toti acesti factori de stres marunti ce se aduna pe parcursul unei zile pot sa ne supere serios.

3. Scrie cum te fac sa te simti factorii de stres pe care i-ai notat inainte. Ce simptome ai – fizice, emotionale, mentale, sociale. De exemplu: Simptome fizice – palme umede, dureri de cap, dureri de stomac; Simptome emotionale – sunt cu lacrimile in ochi, imi vine sa ma dau cu capul de pereti; Simptome mentale – minte incetosata, ma concentrez cu greutate; Simptome sociale - ma ingrijoreaza ca nu mai pot sa mai fac fata sarcinilor de serviciu, ca seful ma critica si s-ar putea chiar sa ma dea afara.

4.Dupa ce te gandesti la raspunsurile pe care le-ai dat si parcurgi descrierea de mai jos, plaseaza-te undeva pe termometrul pentru stres.

TERMOMETRUL PENTRU STRES

37 grade C - Temperatura ta este normala. te simti relaxat, odihnit si plin de vigoare. Iti place sa te recreezi. Iti faci timp sa reflectezi la ceea ce ti se intampla. Nu manifesti simptome fizice, mentale, emotionale, sociale – care au legatura cu stresul. Te simti bine.

37,8 grade C - Ai un stres usor si cateva simptome care au legatura cu stresul – o oarecare intepeneala a muschilor cefei, indigestie. E posibil sa te simti cand extrem, cand doar usor obosit. Stresul nu iti afecteaza prea mult bucuria de a fi, claritatea gandirii sau capacitatea de munca.

38,3 grade C – Ai un stres moderat. Corpul iti este afectat in toate aspectele – fizic, mental, emotional si social. Te simti ceva mai obosit. Responsabilitatile ti se par poveri care iti pot afecta echilibrul general.

38,9 grade C - Ai un stres serios. Esti iritabil si stresul te afecteaza foarte mult. Corpul si mintea fac vizibile efectul stresului. Nu poti sa gandesti la fel de clar ca de obicei. Te simti oarecum obosit si epuizat in cea mai mare parte a timpului. Te ingrijoreaza faptul ca, daca mai apar cateva sarcini, s-ar putea sa o iei razna.

39,4 grade C – Te apropii de niveluri foarte periculoase de stres. Corpul si mintea sunt serios afectate de simptome datorate stresului. Inca o sursa de stres si e posibil sa clachezi. Te simti epuizat mai tot timpul. Mai ales responsabilitatile curente iti provoaca o stare de disconfort. Constient sau inconstient, cauti cai de scapare.

40 grade C – sau mai mult – Esti intoxicat cu stres. Ai o boala datorata stresului. Stii ca multe simptome din corpul si mintea ta sunt cauzate de stres. Nu vezi cum sa stopezi stresul. Iti este teama de ceea ce ar putea sa urmeze. Esti epuizat. Activitatile cotidiene, obisnuite, sunt serios compromise. Ai nevoie de medicamente ca sa faci fata situatiei si sa dormi. Inca un factor de stres si esti teminat.

In mod normal, cand ai febra, iei situatia in serios. Stai acasa, iti iei liber de la serviciu, te odihnesti. La fel este si cu febra stresului, si totusi multi oameni cred ca pot sa se tina tari, sa o ignore, iau diferite substante ca sa se simta mai bine si, pana la urma, se adapteaza stresului. Cu cat ai de mai multa vreme febra stresului si cu cat aceasta e mai severa, cu atat e mai putin posibil sa te prefaci ca nu o ai.

Acest exercitiu simplu va face mai constienti de masura in care va afecteaza stresul. Pentru a-l depasi, pentru a scapa de stres, e nevoie de o strategie mai profunda decat managementul stresului.

Uncategorized

SUPRAVETUIREA SI SISTEMUL NERVOS

Image Leave a comment

c8f7ffa5811d503b722e387086da9d36

 

Excitarea, si in consecinta hiperexcitarea traumatica / stresanta, este mediata de sistemul limbic, care este localizat in centrul creierului, intre trunchiul cerebral si cortex. Aceasta parte a creierului regleaza comportamentele de supravetuire si de exprimare emotionala. Se ocupa in primul rand cu activitatile de supravetuire, precum hranirea, reproducerea sexuala si apararile instinctive de lupta sau fuga. Sistemul limbic influenteaza de asemenea procesarea mnezica.

Sistemul limbic are o relatie stransa cu sistemul nervos autonom ( SNA). El evalueaza o situatie, transmitand semnale catre SNA fie pentru a odihni corpul, fie pentru a il pregati pentru efort. SNA joaca un rol in reglarea muschilor netezi si a altor organe interne: inima si sistemul circulator, rinichii, plamanii, intestinele, vezica urinara, pupile. Cele doua ramuri ale sale, cea simpatica (SNS) si cea parasimpatica (SNP), functioneaza de obicei in echilibru reciproc: cand una este activa, cealalta este suprimata.

SNS este activat in principal in stari de efort si stres, atat pozitiv, cat si negativ. SNP este activat in primul rand in stari de odihna si relaxare.

Sistemul limbic reactioneaza la aspectul extrem al amenintarii traumatice, prin eliberarea unor hormoni care transmit corpului sa se pregateasca pentru o actiune defensiva. In urma perceperii amenintarii, amigdala transmite un semnal de alarma hipotalamusului ( ambele fiind structuri in sistemul limbic) care actioneaza asupra a doua sisteme: activeaza SNS si produce hormonul de eliberare a corticotoprinei (CRH). Aceste actiuni continua, fiecare cu o sarcina distincta, insa asociata. In primul rand, activarea SNS va provoca, pe rand, ca glandele suprarenale sa elibereze epinefrina si norepinefrina pentru a mobiliza corpul pentru lupta sau fugi. Acest fapt este realizat prin cresterea ritmului respiratiei si al batailor inimii pentru a furniza mai mult oxigen, trimitand sangele din piele in muschi pentru a asigura miscari rapide. In acelasi timp, in celalalt sistem, CRH activeaza glanda hipofiza sa elibereze hormonul adrenocorticotropic (ACTH), care va activa de asemena glandele suprarenale, de aceasta data pentru a elibera un hidrocortizon, cortizolul. Odata ce incidentul traumatic / stresant s-a terminat si/sau reactia de lupta sau fuga a avut succes, cortizolul va intrerupe reactia de alarma si  producerea epinefrinei/norepinefrinei,ajutand la restabilirea homeostazei corpului.

Rachel Yehuda, a decoperit faptul ca la persoanele cu traume / stres , glandele suprarenale nu elibereaza suficient cortizol pentru a intrerupe reactia de alarma a organismului.

In stari de trauma sau stres, perceptia realitatii se modifica, activand reactiile sistemului nervos de lupta, fugi sau incremenire ( imobilitate tonica). De aceea este important echilibrul intre SNS si SNP, precum si insusirea de noi tehnici de abordare a stresului / traumei. Armonizarea sistemului nervos autonom, ne permite sa accesam resursele interioare, sa restabilim contactul cu corpul nostru fizic si cu emotiile noastre.

Uncategorized

CINE ARE NEVOIE DE STRES?

Image Leave a comment

 

iStock_MysteryBox.jpg.800x600_q96

” Sunt asa de stresat!”

Auzim propozitia asta de zeci de ori pe zi. E spusa in diferite feluri, in diverse limbi, peste tot in lume. Ne ingrijoreaza focurile care mistuie frumusetea naturii, ne ingrijoreaza cutremurele si inundatiile care ne inghit casele; ne ingrijoreaza pretul benzinei care pune pe butuci cultura noastra axata pe mersul cu masina. Ne ingrijoreaza supravetuirea economica, concedierile, razboiul si sistemul de asigurari de sanatate. Daca aveai de gand sa fii ingrijorat, ai nimerit secolul care trebuia!

Este evident pentru majoritatea dintre noi ca suntem haituiti de factori de stres globali si ai vietii de zi cu zi.  Revarsarea mesajelor media cu care suntem bombardati este un adevarat asalt – colaps economic, prabusirea pietei imobiliare, terorism, razboaie, pierderea economiilor, lipsa de hrana, falimentele, dezastrele naturale si esecul sistemului de sanatate. Aceste mesaje accentueaza tensiunea pe care o simtim din cauza factorilor de stres zilnic: certurile in familie, dificultatile in cresterea copiilor, suprasolicitarea la locul de munca, zbuciumul de a nu plati facturile, grijile legate de sanatate si asa mai departe.

Din pacate, stresul hraneste stresul. Cu cat suntem mai stresati, cu atat mai usor e sa ne suparam din nimicuri. Ingrijorarea ne afecteaza capacitatea de a gandi clar si de a functiona bine, iar aceste lucruri ne streseaza inca si mai mult. Suntem atat de obisnuiti sa fim stresati, ca am ajuns sa ne gandim ca stresul sa faca parte din viata noastra.

Totusi, stresul nu este ceva normal. Corpul resimte un dezechilibru cand sistemul de producere a stresului este activat de o maniera cronica. Factorii de stres, stresorii, pot fi interni sau externi, dar un lucru e clar: stresul pe care il simtim este inconfortabil, ne influenteaza capacitatea de a functiona si este, la modul general, nociv pentru starea noastra de sanatate fizica.

Se poate intampla sa simtim un fel de energie seducatoare care ne determina sa traim viata la un nivel foarte ridicat de stres. Sunt oameni care cred ca stresul e bun, ca poate motiva si poate duce la competitivitate maxima. Traim intr-o societate in care admiram oamenii care traiesc cu un nivel ridicat de adrenalina, carora le zumzaie continuu blackberry-ul, care muncesc optsprezece ore pe zi. Iar daca cineva se poate descurca dormind numai trei-patru ore pe noapte, credem ca ar trebui sa poarte o distinctie, o medalie de onoare.

Suntem conditionati sa vedem stresul ca pe ceva necesar si inevitabil, cand tocmai opusul acestei convingeri este adevarul. Corpul nostru cauta homeostazia – echilibrul. Aceasta este starea naturala si, totodata, starea care permite sa functionam bine. La fel, mintea are nevoie sa fie in echilibru, nu in harababura. Prioritatile trebuie sa fie clare, iar printre ele este si propria noastra stare de bine. Nevoia de stres pentru a avea performante inalte este un mit. Dimpotriva, cercetarile arata ca stresul cronic ne afecteaza sanatatea, duce la boli grave si impiedica prestatiile de succes.

Intr-un fel, cu totii suntem tinuti inchisi de amenintarile din jurul nostru sau de propria situatie. Pentru unii, boala este o inchisoare. Pentru altii, tristetea, saracia sau zbuciumul familial devin realitati paralizante. Aici se pune intrebarea: cum putem sa accesam propria noastra hotarare si intelepciune si sa nu ne lasam coplesiti de lipsa de ajutor si de speranta? Asa cum stresul hraneste stresul, vointa si intelepciunea hranesc stabilitatea si starea de bine, indiferent de ceea ce vine din afara noastra.

W. Timothy Gallwey